Popa Cristian Ioan. Contribuţii la preistoria văii Sebeşului (I). Locuiri Coţofeni din zona deluroasă

Contributions for a prehistory of Sebeş Valley (I). Coţofeni habitations in the hill area. — Alba Iulia: Altip, 2012. — 469 p. — ISBN 978-606-543-305-2.Pe lângă studierea culturii materiale am acordat o egală importanţă prezentăriielementelor de arheologie a peisajului, a ariei de cuprindere a aşezărilor şilocuirilor, a relaţiilor cu formele de relief locuite, a interdependeţei întrelocuiri şi a precizării, în măsura posibilului, a tipului de locuire şieconomie preferate de comunităţile Coţofeni. Dezvoltarea acestor probleme în cadrul unui capitol distinct sperăm să fi contribuit la o maibună înţelegere a caracterului şi funcţiei locuirilor sezoniere Coţofeni, nudoar din arealul studiat în aceste pagini. Despre cele mai multe dintre locuirile identificate în acestperimetru limitat se cunoşteau extrem de puţine date. Locuirea de la Răchita, cea mai importantă din această zonă, a intrat în circuitulştiinţific acum 100 de ani, prin intermediul lui W. Lederhilger, un amatorde arheologie din Sebeş. Ulterior, a atras permanent atenţia, beneficiinddupă război chiar de săpăturile fraţilor Berciu, dar materialele prezentatede aici au rămas puţine. Raritatea unor motive decorative întâlnite peunele vase ceramice, precum şi implicaţiile ce au decurs din interpretarealor au făcut, probabil, situl atât de cunoscut. Cu toate acestea, în niciunadintre sintezele dedicate culturii Coţofeni nu este alocat un spaţiu maimare decât cel al câtorva referinţe spre ceramica descoperită aici. A fostmotivul pentru care acum mai bine de zece ani (în anul 2000) am reluatsăpăturile de pe Vârfu Zăpozii. Din păcate, acestea au dovedit că, celpuţin în zonele cercetate, depunerile Coţofeni sunt spălate de ape şidistruse de plantarea unei păduri acum o jumătate de secol. Prin urmare,cu toate că rezultatele au fost cu mult sub aşteptări, am considerat utilăprezentarea lor în această formă. Lucrarea a fost însă completată cudescoperirile păstrate în vechiile colecţii formate cu materiale de la Răchita-Vârfu Zăpozii, depozitate în muzeele din Sebeş şi Alba Iulia. Înacest mod, am reuşit să prelucrăm şi să ilustrăm exhaustiv întregulmaterial disponibil şi cunoscut nouă descoperit în această staţiune. Structura lucrării a fost determinată şi de necesitatea de a cuprindeîntr-o formă sintetică descrierea vestigiilor, în covârşitoarea lormajoritate inedite. Prin informaţia furnizată de această analiză apreciemcă studierea culturii Coţofeni are numai de câştigat, cum de altfel, în egalămăsură, şi cunoaşterea preistoriei bazinului hidrografic al râului Sebeş, alcărei stadiu de cercetare a făcut, de asemenea, obiectul unui capitolseparat al lucrării. Vom prezenta, astfel, toate siturile Coţofeni reperate înzona de deal a Văii Sebeşului. Majoritatea celor deja cunoscute au fost verificate prin periegheze repetate începând cu anul 2000, altele au fostdoar recent descoperite, în timp ce în cazul unora cercetarea de teren nule-a putut confirma. Remarcăm însă caracterul limitat al cercetărilor înaceste puncte de interes arheologic.Prin acest demers avem şi prilejul să expunem o parte aconsideraţiilor noastre cuprinse în cadrul lucrării de doctorat, privitoaremai cu seamă la cultura materială şi problematica locuirilor sezoniere Coţofeni.